Interviu – Un an la catedră pentru Andreea, beneficiară a Programului de Burse în Pedagogie

Maria Andreea Marin este absolventă a Liceului Pedagogic „Matei Basarab” din Slobozia. Andreea este educatoare la Școala Gimnazială „Mihai Viteazul”, Fetești, județul Ialomița.

Ea este unul dintre cei 99 de beneficiari ai  Programului de Burse în Pedagogie finanțat de Fundațiile Velux și REF. Prin acest proiect început încă 2016, cele două fundații doresc să ajute tinerii de etnie romă să se formeze în nobila meserie de profesor. De-a lungul anilor, adolescenții din program au beneficiat de sprijin financiar dar și de sute de ore de mentorat și de tutorat, de evenimente și de activități menite să-i ajute să se dezvolte profesional și personal. Tinerii au beneficiat de un pachet complet de experințe care să-i transforme în cadre didactice foarte bine pregătite.

Vă invităm să o cunoașteți mai bine pe Andreea prin intermediul acestui scurt interviu despre primul ei an la catedră.

Cum a fost prima săptămână de școală? Ai avut emoții mari?

Pentru mine, prima  săptămână de școală a fost foarte dificilă și plină de emoții. Eu am vrut să predau la școala care se află în comunitatea de romi în care am crescut și mi-am făcut griji asupra modului în care se vor comporta părinții copiilor cu mine, aceștia cunoscându-mă și știind că este primul meu an în învățământ.

Prima zi de școală a fost foarte obositoare, dar și emoționantă, pentru că am predat la grupa mijlocie și toți copiii plângeau. Nu am avut timp să mă gândesc la emoții, am intrat în clasă și am încercat să îi cunosc și să îi liniștesc pe copii.

Tabăra 2019

Povestește-ne puțin despre elevii tăi: câți sunt în clasă, ai elevi de etnie romă, care este situația lor socio-economică? Sunt curioși? Ai deja preferații tăi?

La școala la care predau, majoritatea elevilor sunt de etnie romă. Colectivul grupei „Mijlocie A” a fost format din 23 de copii, dintre care  18 copii sunt de etnie romă.

La începutul anului școlar din 23 de copii, doar 5 frecventau gradinița, dar din semestrul al II-lea, când cursurile nu s-au mai desfășurat online, am reușit să conving părinții să îi aducă pe micuți la grădiniță și am ajuns să am 20 de copii în clasă.

Faptul că știu limba romani m-a ajutat foarte mult să îi înțeleg pe copii, întrucât aceștia nu cunoșteau limba română atât de bine și vorbeau mai mult în limba romani.

Copiii sunt foarte curioși și nu pot spune că am vreun preferat pentru că toți îmi sunt dragi. Despre situația socio-economică pot spune că este destul de bună. Majoritatea copiilor are câte un părinte plecat în afară, iar cei care sunt în țară au locuri de muncă stabile.

Tabără 2018

Care dintre cursurile și atelierele pe care le-ați făcut în taberele Velux v-au ajutat cu adevărat și în sala de clasă?

Activitățile pe care le-am făcut în taberele Velux au avut un impact foarte mare asupra formării mele pe plan profesional pentru că am cunoscut foarte multe persoane de la care am avut ce învăța. În tabără am învățat foarte multe jocuri pe care le folosesc din  când în când și la clasă pentru a le capta atenția copiilor.

Tabără 2018

După un an la catedră, la ce concluzii ai ajuns? Îți place mult această meserie? Ce nu merge în sistemul de educație sau, mai bine spus, ce ar trebui schimbat ca lucrurile să meargă mult mai bine? Cum se văd lucrurile din interior?

Încă de mică mi-am dorit să devin educatoare, iar după un an la catedră, pot spune că este un vis îndeplinit. Consider că sunt făcută pentru această meserie și nu mă vad făcând altceva,  de aceea în acest an m-am înscris și la Facultatea de Științe ale Educației pentru a putea să ma perfecționez pentru această meserie.

Mi se pare că pentru ca sistemul nostru educațional să fie mai eficent are trebui mai multă implicare din partea părinților.